Cobor din mașina tatei cu promisiunea că voi fi la cel mai înalt nivel al meu și că îl voi face mândru de mine. Cu emoțiile în gât că este un eveniment total diferit de orice am făcut până atunci, cu teama că nu voi găsi o echipă pe stilul meu, dar și cu multă speranță, încredere și vise, cobor scările la metrou.